Sunt femeile nebune?

Te macina aceasta intrebare, nu-i asa? Si pe tine, femeie clocotind a emotie si iratiune, si pe tine, barbat uimit, blocat in mirare ca ai ajuns sa-i dai dreptate ei, desi de priceput nu (te-)ai priceput.

Unele femei aspirante la innobilarea cu titlul de Miss Crazy, sunt atat de fascinante incat barbatul esuat pe tarmurile ei isi pune intrebarea daca este el nebun sa iubeasca o astfel de femeie, sau este ea pur si simplu o geniala nemaivazuta.

Barbatul care se confrunta cu o astfel de dilema feminina, nu va sti daca sa se bucure ca a castigat lozul cel mare, sau daca tocmai si-a semnat internarea la un ospiciu de lux unde-i vor fi exorcizate cele mai salbatice fantezii romantice.

femei Sunt femeile nebune?

Cercetatorii intentioneaza sa descopere (pentru ca se poate descoperi orice vor ei) ca o femeie din patru e nebuna.  Deci daca ai avut de-a face cu cel putin 4 femei in viata ta, una din ele sigur  a fost nebuna.

Desigur, o matematica ilogica, dar nu se mai pune problema de logica atunci cand esti indragostit. Iar daca toate 4 au fost nebune, tu esti cel care are nevoie de o programare la un psiholog.

Desi a fi capabil sa tolerezi si sa intelegi contradictiile ar putea fi un semn de inteligenta, barbatul trebuie sa fie de-a dreptul geniu ca sa inteleaga femeia.

Pentru ca ea chiar gaseste placere si sens in contradictie, universurile paralele fiind o realitate necontestata pentru ea: femeia exista in multe versiuni, concomitent, si cel mai adesea, in prezenta aceluiasi barbat. Te vreau, dar nu te vreau este cel mai sexy rol ce-si poate imagina femeia.

Capacitatea femeii de prefacere precum si reinventare fizica, ar trebui sa puna barbatul pe ganduri cu privire la versatilitatea corespondentelor psihice ale tuturor acestor tinute. Daca femeia e atat de cameleonica in termeni de aparitie fizica, nu e logic ca e capabila de aceleasi metamorfozari psihice?!

Pentru ca orice infatisare este expresia unei stari si imagini de sine. Femeia exista in multe stari de agregare emotionala, vara si iarna putand coexista fascinant de simultan si consecutiv in imbratisarea ei.

Pentru ca barbatul e incitat de nou tot timpul si are nevoie de diversitate excitabila, femeia s-a adaptat si a-ncercat sa-i arate barbatului cate o noua Eva ce salasluieste in ea, din dorinta de a-i vinde un bilet la inchisoarea tuturor regilor si cersetorilor deopotriva: amor, pasiune, dragoste.

Desigur ca aceasta ipoteza empirica a explicarii nebuniei feminine ca si adaptare evolutiva la instinctul sexual poligamic al barbatului va starni doar zambete in coltul buzelor oamenilor de stiinta, dar si o lucire aprobatoare dulce-amara, stiind prea bine la ce enigme paranormale  sunt supusi de iubitele lor consoarte.

Femeile sunt nebune pentru ca sunt coplesite de o bogatie de trairi instinctuale, rezonand cu natura in toate manifestarile ei de forta, uraganele si cutremurele fiind emotiile ei preferate. Femeia rezoneaza atat de intim cu miscarile stelare incat insesi calatoria ei prin lume este o reiterare a unor cicluri  cosmice de distrugere si de creatie.

Barbatii cred ca ce am scris mai sus e o metafora. Deloc. De fapt o stiu si ei, pentru ca acest arhetip de irationalitate cu sens, specific femeii, este ceea ce traiesc si ei, by proxy, prin comuniunea cu o femeie. La fel cum femeia traieste logica si ratiunea prin barbat, neintelegand-o dar simtindu-i sensul.

Amandoi sunt paradoxali, fiecare abandonand bunul cel mai de pret pentru a fi cu celalalt: barbatul se lasa de ratiune arida, iar femeia se lasa de simtire irationala. Amandoi isi mutileaza o extrema pentru a ajunge la o cale de mijloc.  Astfel ca cei doi ajung sa se casatoreasca dintr-o nebunie, si vor ajunge sa se desparta dintr-o alta nebunie.

Pentru ca din start este o nebunie dorinta sau credinta ca am putea sa ne intelegem unul pe altul, pana in cea mai intima fibra. Disperarea cu care cercetam in privirea iubitului daca simte cu aceeasi intensitate ceea ce am simtit si inteles noi, este suspansul cel mai groaznic si cel mai orgasmic deopotriva.

Si niciodata, niciodata, celalalt nu va intelege totul, tot timpul. Si tocmai acele minuscule momente cand celalalt nu a putut fi acolo sa te priceapa capata valente catastrofice, pentru ca dependenta construita in timp de a fi inteles non stop, este cosmica.

Da, femeile sunt nebune in sacrificiul de sine pe care il fac. Da, femeile sunt nebune putand sfida logica care spune ca doua sanse sunt suficiente. Da, femeile sunt nebune sa se ataseze ca un vultur de cuibul familiei si sa nu isi abandoneze greul, doar de dragul loialitatii.

Da, femeile sunt nebune la fel cat de nebuni sunt si barbatii doar ca intr-alt fel, complementar, care toarna seductie si spotaneitate intr-un algoritm matematic masculin. Nebunia femeii devine realitatea barbatului sedus de ea. Astfel ca el va innebuni de asemeni, avand doar episoade terifiante de sanatate. Probabil ca nebunia este reactia corecta in fata realitatii sarcastice, fara sens si dezbracata de magie. Astfel ca o nebunie in doi este un sens in sine in fata lipsei de sens.

Shakespeare a spus-o mai bine: ”Iubirea-i pur si simplu nebunie. Indragostitii merita inchisoarea ba chiar si biciul. Motivul pentru care indragostitii nu sunt, totusi pedepsiti si tratati astfel, si ca acest fel de nebunie se dovedeste a fi atat de raspandit este ca biciuitorii sunt, la randul lor, indragostiti.”

 

email Sunt femeile nebune? Trimite unui prieten!

Pentru a programa o sedinta de consiliere sau coaching trimite un email: sofia@artdevivre.ro,  (+40) 727. 490. 830

1 comment to Sunt femeile nebune?

  • maria

    Asa este,iubirea este nebunie,o nebunie fantastica,si totusi nebunia aceasta in 2,ar trebui sa dainuiasca mult si sa se autointretina,asa ar fi vesnica,dar cand ea nu se autointretine,prin cei 2 protagonisti,ea defapt nu este iubire,si nu este nici o tragedie,se intampla uneori sa ni se para ca iubim si atat,se intampla si astfel de evenimente,dar trece,toate trec,amintirea mai ramane,a ce a fost candva si la sfarsit va ramane,senzatia ca,candva cei 2,s au iubit,dar viata le a fost potrivnica,au sperat si ei la mai mult dar zarurile fusesera deja aruncate de parintii lor,atunci iubirea ia forme dramatice ,si disperarea de asemenea,si toate acestea se sparg in capul bietilor copii care vor fi compostati de fiecare data cand vor incerca sa respire mai bine,pacat,cand se ajunge la ranchiuna e greu,e cel mai greu,dar se pare ca unii oameni au resurse nebanuite si nemasurate de ranchiuna ,si copii se uita neputinciosi la proprii parinti cum inca isi manipuleaza copii,cum inca se folosesc de ei,cum inca isi distrug copii,ca sa poata ei supravietui,cu iubirea lor egoista cu tot.Cand iubirea se transforma in ranchiuna ,in pica fugiti,nu mai e nimic de facut.

Leave a Reply

 

 

 

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.