Traumele psihologice ale trecutului

Probabil ca tu crezi ca in trecutul tau nu exista nici o trauma psihologica. Probabil ca  tu consideri ca esti perfect constient de motivatiile actiunilor tale sau a non-actiunilor tale. De cele mai multe ori insa, trecutul tau este populat de experiente traumatice care ti-au amprentat alegerile si atitudinile.

Copilaria lipsita de dragostea parintilor te va determina sa incerci sa compensezi in relatiile romantice viitoare, avand o nevoie uriasa de protectie si afectiune care poate fi o povara pentru partenerul tau.

Abuzurile sexuale din copilarie sau adolescenta te pot face sa ai reticente si sensibilitati nefiresti in relatiile normale cu un partener.

Dezamagirile traumatizante in dragoste te pot face sa eviti a te mai deschide cu adevarat in fata altcuiva si sa intretii relatii mediocre, second hand, lipsite de savoarea comuniunii totale.

Nevoia de a seduce continuu in cazul unui barbat poate fi consecinta faptului ca nu a avut dragostea primei femei din viata lui, mama.Atitudinea ambivalenta fata de un barbat in cazul unei femei – de atractie-respingere, poate fi expresia unei relatii abuzive cu tatal ei.

Modul de a iubi se invata in copilarie. Relationarea dintre parintii tai iti creeaza o imagine asupra iubirii si casatoriei care te va urmari mereu, fara sa iti dai seama. Acestea sunt adevaruri neplacute pe care tindem sa le negam, dorind sa ne credem demiurgi absoluti constienti ai destinelor noastre.

A fi creator si stapan al vietii tale este un statut ce poate fi atins numai dupa ce esti mai intai vraciul propriului trecut.

Nerezolvate, traumele trecutului iti pot influenta relatiile de dragoste, integrarea sociala, alegerea unei cariere, relatiile cu prietenii, atitudinile religioase sau spirituale.

Trauma survine in urma unui eveniment de mare intensitate care depaseste capacitatea individului de a se adapta. Acest eveniment sensibilizeaza excesiv persoana la contexte viitoare.

Atunci cand trauma determina stress post-traumatic, schimbarile sunt de natura mai profunda la nivel de mecanisme neurochimice si afecteaza profund capacitatea persoanei de a face fata stresului.

Care sunt evenimentele traumatizante?

  • abuzul parintilor in copilarie
  • despartiri socante de parteneri
  • abuzul emotional sau verbal
  • abuzul sexual
  • a fi martor la evenimente violente intamplate cuiva drag

Mecanismele de aparare ale creierului te pot determina sa uiti unele dintre aceste evenimente, sa incerci sa le diminuezi amintirea sau chiar sa le negi existenta. Automedicatia implica de multe ori consum excesiv de alcool,  de droguri, mancare in exces, dependente sexuale – practic orice confera senzatia de comfort poate fi abuzat.

Voi mentiona doar doua situatii menite sa ilustreze cat de inconstienti suntem de actiunile noastre.

Cazul indivizilor cu “split brain” – creier impartit. Cand sunt sectionate caile de comunicare intre cele doua emisfere cerebrale, datorita unor accidente, individul nu va fi constient de ceea ce face jumatate din creierul sau.

De exemplu: cand unui pacient cu “creier impartit” i se arata o imagine in campul sau vizual din stanga, va fi incapabil sa numeasca ce a vazut. De ce?

Informatia vizuala perceputa in partea stanga se decodifica in emisfera dreapta, iar centrul care controleaza vorbirea se afla in emisfera stanga. Legaturile dintre cele doua emisfere fiind intrerupte, informatia nu poate fi transmisa din emisfera dreapta in cea stanga si ca atare individul nu poate verbaliza ceea ce a vazut.

Daca insa ii sunt puse in fata o serie de obiecte si i se cere sa aleaga un obiect oarecare, el va alege exact obiectul ce i-a fost aratat dar pe care i-a fost imposibil sa il “vada” – de fapt sa constientizeze perceperea lui. Intrebat apoi de ce a ales obiectul respectiv, subiectul va elabora o teorie total falsa, dar menita sa justifice compartamentul in fata lui insusi, fenomen numit confabulatie.  (A nu se confunda cu minciunile inventate de parteneri pentru a-si justifica tradarile!)

De fapt, creierul detine mecanisme inconstiente de receptionare a informatiei, informatie care determina comportamente ulterioare carora le este data insa o cu totul alta motivatie.

Un alt experiment relevant implica un  pacient care suferea de o forma severa de amnezie care il determina sa uite orice informatie noua in decurs de cateva minute.

Pacientul nu isi putea recunoaste doctorul, desi il vedea zilnic de cateva luni.  La un moment dat, doctorul s-a decis sa efectueze un experiment: cand a dat mana cu pacientul, un ac ascuns in maneca l-a intepat pe acesta.

Pacientul si-a retras mana in urma intepaturii. Pana ziua urmatoare pacientul, datorita amneziei sale, a uitat total incidentul. Insa, cand doctorul a intins mana ca de obicei, pacientul nu a mai vrut sa dea mana. Intrebat de ce, a inventat o explicatie care sa-i justifice atitudinea, departe insa de adevar.

Creierul sau inregistrase trauma fizica suferita si i-a transmis inconstient sa evite acea situatie. Acestea sunt cazuri in care subiectii au suferit traume fizice la nivelul creierului.

Le-am folosit pentru a demonstra ca detinem, la nivelul creierului, mecanisme menite sa ne determine sa actionam pe baza unor informatii stocate la nivel de inconstient, actiuni carora le vom oferi o cu totul alta motivatie insa.

Traumele psihologice suferite schimba de asemenea neurochimia creierului. Fiecare eveniment de intensitate mare isi are propria sa carare neuronala. Ele iti pot schimba personalitatea fara a realiza de ce actionezi intr-un anume fel.

De ce esti foarte irascibil la anumite evenimente aparent neutre, de ce ai toleranta foarte scazuta fata de anumite obiceiuri ale partenerului, de ce reactionezi exagerat la violenta, minciuna si alte evenimente inerente vietii?!

Tradarea in dragoste este o trauma peste care cel mai adesea trecem (sau nu trecem) in timp. Alegerile ulterioare vor fi influentate profund de experientele trecute, desi in principiu vom fi atrasi de acelasi gen de partener.

De aici va apare conflictul – atractia si respingerea simultana fata de un partener care va crea tensiuni profunde in tine.

  Cum te poti vindeca?

Terapia cognitiva functioneaza pentru ca te ajuta sa identifici mecanismele eronate de gandire pe care le intretii, mare parte din ele inconstiente. Terapia cognitiva te ajuta sa elaborezi in schimb alte atitudini cognitive, care prin repetitie isi creeaza calea lor proprie neuronala in creier.

In timp, vechile mecanisme de gandire isi pierd din intensitate, lasand loc influentei pozitive ale noilor obiceiuri cognitive. Traumele trebuiesc scoase la lumina si intelese. Iertarea celor care ne-au facut rau face parte din procesul de vindecare.

Fara a  te elibera de trecut, nu poti construi un viitor solid. Trecutul te va influenta in moduri nebanuite si nedrepte pentru tine si cei dragi tie.

Ce implica depasirea traumei?

  1. Auto vindecarea.
  2. A vedea lumea ca pe un loc sigur, primitor.
  3. A reinvesti cu incredere pe cei din jur.
  4. Organizarea gandirii in vederea luarii de decizii corecte.
  5. Evitarea exploatarii emotionale in orice tip de relationare.
  6. Demers terapeutic alaturi de un bun specialist.

Nu e niciodata prea tarziu pentru a scoate la lumina durerile trecutului si a-ti oferi vindecarea de care sufletul tau are nevoie.Pentru ca o zi de iubire autentica fata de tine, fata de viata ta, te innobileaza cu puterea de a ierta si iti ofera energia necesara pentru un nou inceput.

Inceputul unui alt Tu, eliberat de trecut, care nu mai priveste tot timpul in oglinda retrovizoare ci in fata, catre magia potentiala din fiecare zi.

3 comments to Traumele psihologice ale trecutului

Leave a Reply