Unde ne sunt barbatii?

Nu, nu sunt o adepta a feminismului. Doar ca schimbarea apare atunci cand educi mai ales femeile, pentru ca prin ele educi o generatie intreaga, ele fiind cele care aleg cu cine sa isi faca copiii, ele fiind cele mai ingrijorate de cum isi cresc copiii, in ce lume si cu ce modele.

Feminismul a capatat o nuanta peiorativa, pentru ca dreptul femeii la suflet e inca unul recent legiferat de istoria patriarhala, si e prost inteles ca si egalitate de roluri. Iar atunci cand exprima opinii diferite de cele ale unui pres, cand isi asuma independenta in afara dreptului de a munci, femeia este vazuta drept a dracului si de speriat.

De speriat se sperie insa doar barbatul copil, care inca nu si-a taiat cordonul ombilical, care nu isi asuma responsabilitatile de barbat, caruia ii este frica ca orice opinie diferita de a lui ii scade testosteronul si ameninta erectia ce-l infiinteaza ca mascul.

Nici o femeie nu a avut orgasm spaland vasele sau dand cu aspiratorul insa. Femeia a trebuit sa descopere ca puterea nu i-o da nimeni decat daca o castiga si mai ales, daca nu isi vinde drepturile ieftin unui baiat aspirant la masculinitate, care isi defineste barbatia prin numarul de cai putere sau prin ingenuncherea altor barbati prin mijloace de cele mai multe ori neloiale, si de si mai multe ori, virtuale.

Nu, nu suntem egali decat in egalitatea dreptului la aceleasi sentimente: apreciere pentru rolul fiecaruia, admiratie pentru incercarea de a se ridica la inaltimea potentialului fiecaruia, congruent intre ceea ce gandesti, spui si faci.

Femeile nu sunt victime ale unui patriarhat opresiv,  refugiul femeii moderne in feminismul declarat ostentativ fiind doar apanajul nevrozei data de esecul in a-si gasi propria feminitate.

Teoria conspiratiei si a cinismului specific razboiului dintre sexe, conform careia de exemplu dragostea a fost inventata de evrei pentru a nu mai plati pentru sex, ne-ar putea face sa banuim  de asemeni ca tot barbatii au  inventat feminismul – pentru ca au vrut sa puna femeile la munca si pentru ca le-a convenit ca femeia sa isi elibereze sexualitatea.

Franciza egalitatii este vanduta ipocrit femeilor insa – daca a avut mai mult de 3 parteneri e promiscua, daca a avut succes in cariera este pentru ca i-au dat parintii sau s-a vandut in stanga si in dreapta.

Si femeile si barbatii sunt de fapt victime ale anomiei generalizate, a lipsei de modele moderne de feminin si masculin, a intoxicarii cu trivial si consumerism. Astfel ca femeia se pisiceste confuza intr-o cautare vesnica intre a fi doamna si femme fatale,  iar barbatul se pierde in metrosexualitatea moderna, cerandu-i-se sa fie un dictator tandru si mai ales democrat.

Unele adevaruri raman eterne insa, pentru ca indiferent de orice filosofie relationala moderna, biologicul si istoria predispune la roluri specifice.

1. Barbatul este vanatorul. El initiaza – si erectia, si cererea in casatorie. Daca nu vrea matriarhat ar trebui  sa-si asume sa faca primul pas. Daca ii este frica de respingere, daca nu isi asuma riscul de a propune, nu isi va asuma nici un alt risc. Tehnologia permite camuflarea acestei frici, barbatul preferand sms-ul, whatsapp-ul si emailul oricarei propuneri directe si asumate.

2. Testosteronul a devenit o ambrozie rara. Pentru ca barbatul modern isi asuma sa fie un follower si nu un lider. Pentru ca evita competitia sanatoasa,  blocat in autovictimizarea ca nu vine dintr-o familie „bazata”. Asa ca viseaza ca o sa dea lovitura, intr-un parvenitism fraudulos. Economia predispune – Romania nu este o tara cu o traditie a banilor, dar cu o traditie a frumusetii feminine. Supraoferta scade pretul pietei, femeile lasandu-se usor impresionate de un display ieftin de averi presupuse. Ieftinul femeii intretine ieftinul barbatului.

3. Critica, orice critica, este un act suprem de lezmajestate. Vor doar sugestii, invesmantate in apropouri fine, eventual scrie pe post-it, cu cerneala invizibila. Nimanui nu-i place critica, dar cu atat mai mult cand femeia lor ii invita la masa negocierilor, vor argumenta in fel si chip, de multe ori cu totul altceva decat fondul problemei. Pentru ca negocierea reala nu exista pentru multi barbati – e his way or the highway.

4. A lua o decizie, a-si asuma responsabilitatea, a face o alegere, a devenit o arta pierduta. Asteapta sa li se intample. Nu aleg intre doua femei, lasand triunghiul amoros sa devina un cerc vicios.  Nu-si asuma responsabilitatea propasirii carierei lor fara sa ceara sustinere neconditionata. Vor copii dar fara sa se implice cu adevarat in cresterea lor, pe principiul ca femeia e un magician care dilata timpul si poate sa fie feminina, aromata, aranjata – si ea si casa si copiii, sa aduca si bani in casa, sa se ocupe si de divertisment si orice alte nevoi ale familiei, in timp ce ei se ocupa doar de nevoile lor.

5. Prefera sa fie eroi in virtual. Se simt mareti in jocurile pe calculator, in agatamentul pe FB, pe forumuri si in tot soiul de hobbyuri minuscule. Sentimentul controlului isi gaseste climaxul atunci cand isi face setari pe telefon, in microrevoltele afisate in comentarii vulgare pe FB, in atacurile la persoana si nu in dezbateri logice. Pentru ca vor sa aiba dreptate mai presus de orice, pentru ca prefera sa argumenteze inteligent un semidoctism decat sa isi ia timp sa isi aleaga credintele.

6. Prefera sa fie in competitie cu propria femeie, pentru ca trebuie sa compenseze undeva pentru neimplinirile din arena sociala. Nu-si vor marturisi neajunsurile si infrangerile, pentru ca barbatii nu (se) plang niciodata, ci prefera sa-si faca femeia sa planga. Si se refugiaza in amantlacuri anesteziante, unde o noua femeie se va uita din nou la el ca la un zeu invincibil, pentru ca femeia de acasa ii stie deja crapaturile din piedestal.

7. Cresc in cultura creditului si a imprumutului, a traitului by proxy a unei bunastari ireale. Nu se revolta, nu ia atitudine, ci pleaca capul. Nu isi mai gaseste armele, tace si inghite nedreptati de la sefi, de la guvern si de la karma, preferand sa dezvolte o filosofie care sa-i justifice esecul si frica. Si atunci va vrea sa fie stapan acolo unde poate – acasa, unde nu se spun cuvinte, ci doar se oficiaza liturghia supunerii si devotamentului neconditionat. Din partea femeii, pentru ca regele e doar unul.

8. Raman nostalgici dupa mitul mamei si al iubirii neconditionate. Atunci cand sunt iubiti indiferent ce prostie fac, atunci cand sunt aparati de mania tatalui de manevrele mesterite ale mamei. Daca un barbat nu a castigat admiratia tatalui, a carui iubire este conditionata, nu va sti sa castige nici admiratia femeii iubite, cerand  o iubire de tip matern, neconditionata. Daca nu s-a revoltat impotriva aberatiilor unui tata iresponsabil, nu se va revolta impotriva nici unei aberatii sociale.

Si dincolo de toate, barbatii sunt asa cum sunt, pentru ca femeile le permit. Pentru ca nici femeia nu stie sa fie femeie, pentru ca feminitatea s-a dizolvat in feminism, pentru ca femeile se barfesc si se invidiaza unele pe altele, pentru ca vorbesc mult si prost  si orice intelepciune ar spune se pierde in noianul de trivialitate si naivitate.

Pentru ca nici femeia nu stie ce vrea, pentru ca face copii sperand ca asa il prinde, pentru ca apoi se refugiaza in familie, manipuland prin copii, pentru ca dispera barbatul cu contradictii si cu toane, pentru ca se lasa cumparate ieftin.

Pentru ca nu stiu sa dea spatiu barbatului pentru a deveni eroul pe care si-l doresc si se simt neglijate cand el lupta pe fronturi sociale, pentru ca nu isi asuma constient compromisul ci spera ca-l va schimba si face ea barbat prin manipularile ei specifice: lacrimi, rationalizarea sexului, amenintari cu sinuciderea sau intrigi telenovelistice.

Pentru ca speranta e o forma de prostie atunci cand timpul i-a demonstrat ca potentialul prometeic etalat in impaunarea lui de la inceput e doar o incercare sisifica a baiatului de a deveni barbat.

Si pentru ca si femeia a ramas o fetita in asteptarea cavalerului pe cal alb, specia unicorn de preferinta. Pentru ca nu spune demn si asumat ce vrea, pentru ca spune ca nu vrea nimic si din cand in cand altceva. Iar bobul de mazare de sub salteaua ei creste intr-o zi cat altii intr-o suta, pentru ca prefera sa vorbeasca orice alt nonsens decat sens.

Femeia nu va spune ce vrea de la inceput, ci la capatul sperantei si asteptarii ei cand nu mai are credibilitate, pentru ca nevroza ei a innebunit deja barbatul.

Dragi femei, barbatii ne sunt fix acolo unde suntem si noi. In confuzia a ceea ce suntem si a ceea ce vrem, in propria neincredere de sine, in propria neasumare de roluri si de viata, in propria ipocrizie de sine. Cand tu vei sti cine esti si ce cauti, atunci va fi. Pana atunci, doar se intampla.

 

Disclaimer:  Pozele apartin unui fotograf rus exceptional, Ravshaniya, iar generalizarile imi apartin. Evident ca nu toti barbatii sunt astfel, evident ca nu toate femeile sunt astfel – generalizarea este o operatie a gandirii prin care reusim sa extragem caracteristici generale, si prin care esuam apoi in comunicarea cu partenerul, cand incepem cu “tu intotdeauna”sau “tu niciodata”. Esecul relational apare insa intotdeauna, cand niciodata nici unul nu recunoaste nimic, cand fiecare vrea sa aiba dreptate de unul singur si nu in doi. Si pentru ca amandoi presupun ca lucrurile vin de la sine. Nu, daca vrei o relatie frumoasa, trebuie sa fii mai intai un om frumos: sa stii cine esti si ce vrei si sa nu vrei sa pari altceva decat ceea ce esti – mai ales fata de tine.

 

56 comments to Unde ne sunt barbatii?

  • […] Am citit un articol ieri care mi-a plăcut foarte mult: “Unde ne sunt bărbaţii?“. Mi-a plăcut ideea de la final scrisă de Sofia Dumitru: generalizările îmi aparţin, […]

  • Excelsior

    “Esecul relational apare insa intotdeauna, cand niciodata nici unul nu recunoaste nimic, cand fiecare vrea sa aiba dreptate de unul singur si nu in doi.”

    Dar cati stiu si cati accepta aceasta?

  • sindog

    Comunicare si incredere nu dictatura prin religie,psihologie inversa si falsa viata .
    Decizile de scurt moment cu acceptul comun arata cum un cuplu este inchegat .cum se urmeaa reciproc si
    Se respecta ( fara rufe spalate la colt ca la mahala)
    Dar autoeducatia nu prea se accepta in societatea de tranzitie …

  • Mama mare

    bai Spoiala, femeia e responsabila sa devii tu barbat? atunci cine e responsabil ca femeia sa devina femeie? sau ea se naste femeie, spre deosebire de barbat, care se naste doar cu potentialul de a deveni barbat? pentru mine n-ar fi o problema sa fie asa, pentru ca asta clar ar dovedi superioritatea femeilor. parerea mea e ca in principiu, e vorba despre potentialul de a fi om! nu neaparat barbat. la asta se rezuma tot. pentru ca nu cred ca definitia barbatului vine cu anumite specificatii tehnice.
    in jurul tau e multe, tu nu-ntelegi nimic…exact despre barbatii de genul tau este vorba in acest articol. aia care au impresia ca femeia de azi e femeia de acum 60-70 de ani, care era intretinuta de barbati. si stai linistit, ca si atunci cand femeile erau intretinute, sigur nu erau de barbati ca tine! un barbat care considera ca femeia e responsabila de dezvoltarea lui psihica, sociala samd…nu ar fi fost capabil sa fie sustinatorul financiar al unei familii!

    • alex

      Mama mare! 🙂
      Cu cine te cerți? Ești bine ? Mi se pare cam agitat comentariul tău, fii mai liniștit/ă te rog. Cu siguranță nu ai prins mesajul meu în întregime, însă asta nu te-a oprit să lași un comentariu care nu are nicio legătură cu ideea mesajului meu anterior. Femeia creează bărbatul, iar barbatul femeia, se sprijină unul pe altul, se formează unul pe altul. Pot accepta că nu poți pricepe aspecte mai adânci, însă nu înțeleg manifestarea fustrărilor în online.

  • www.mamicamea.ro

    Din ce vad eu in societate multi barbati sau efeminizat, nu mai au acel testeteron care sa ii faca eroi neinfricati capabili sa se arunce in foc pentru femeia iubita, multi sunt barbati ce prefera sa o faca pe eroii doar din spatele fustei femeiii, in schimb au aparut si femeile ce se masculinizeaza, ce au uitat cum trebuie sa fie o femeie, sau poate ca tocmai acest feminist le impinge in extrem astfel incat isi pierd feminitatea.

  • Spoiala Alexandru

    Felicitari pentru articol! Mi-a placut foarte mult.

    “Ieftinul femeii intretine ieftinul barbatului” – sau daca am zice putin mai nunant nivelul barbatilor din viata unei femei este aratat de insasi nivelul femeii, si invers. Nu pot intelege cum fiecare categorie alege sa se planga de calitatea celeilalte, cand de fapt responsabilitatea a ceea ce suntem si pe cine avem langa noi tine in mare masura de noi insine. E ciudat cum aproape orice om se considera mai bun decat este in realitate, mai ales in raport cu ceilalti. Prea multe femei cred ca sunt bune si au ce oferi, dar sunt putin pe langa.. si deasemnea barbatii sunt usor departe de a putea iubi cu adevarat o femeie; iar in acelasi timp ambii considera ca cei din tabara cealalta nu merita sau nu sunt suficient de buni.
    Cred ca in loc sa ne plangem ar trebui sa fim noi insine mai buni si in masura in care vom putea sa devenim responsabili fata de sexul opus. Cam de la 17 ani imi doream sa fiu un barbat bun pentru o femeie, multi ani au trecut de atunci si multe lectii au fost invatate. Insa de cele mai multe ori lectiile le-am invatat de unul singur, si uneori impotriva femeilor din jur nu cu ajutorul lor.. Barbatul nu se naste barbat, se naste cu pontentialul sa devina barbat si este si responsabilitatea femeiilor sa-l aduca unde trebuie, unde il doresc, unde il viseaza sa fie. Foarte putine sunt in stare de asta, foarte putine femei au acest nivel; multe se opresc la a visa sau a spera, de parca un barbat bun ar sta cu o femeie slabuta si nu ar alege cea mai buna femeie pe care o intalneste, femeia care si-a asumat responsabilitati nu doar care spera sa se intample ceva frumos intr-o zi norocoasa..

  • radu

    A spune: eu știu cine nu sunt, este diferit de, eu ştiu cine sunt.Prin excludere de variante ajungem departe de adevăr pentru că, adevărul este invizibil pentru cei ce caută necunoscutul.

  • Raluca Scurt

    SUPERB ARTICOL !!! ( idei, mod de exprimare, TOT ) …

  • kingrobert

    un mesaj cu o mie de talcuri !!! felicitari !!! genial articolul !!!

  • Cecilia

    Putem contura filosofii, da definitii pana incaruntim, nimic nu e nou sub soare. Nu mai fac diferente prea mari intre sexe, suntem oameni in primul rand avem calitati, avem defecte, ne straduim sa evoluam spre bine dar ne impiedicam pe drum. Cand ma uit la un barbat ma straduiesc sa vad in primul rand omul, la fel si cand ma uit la o femeie, sau la un copil, vad un om ce trebuie respectat, nu doar un copil. Sa ne straduim sa vedem omul si abia apoi sexul sau varsta acelui om. Rolurile sociale sunt folositoare dar sa nu le absolutizam, rolurile acestea sunt un fel de cutiute cu informatii gata scrise. Informatiile ne pot ajuta dar ne pot si sabota. Adevarata revolutie e revolutia interioara, ce duce acceptarea dar si la depasirea dualitatii, rolurilor, definitiilor, filosofiilor, schimbatoare ca vremea, schimbatoare cu fiecare moda, fiecare anotimp, deceniu si secol.

  • Farkas Erno

    Am inceput sa citesc. Am inceput sa te urasc. Am inceput sa vreau sa te omor…
    Apoi, pe parcursul textului, am inceput sa ma linistesc si sa ma simt mai bine. Am inceput sa ma simt aparat, cum facea mama cand ma bateau “friptii” din spatele blocului, pentru faptul ca sunt ungur. Apoi am inceput sa ma gandesc serios la ceea ce ai scris si la relatia mea cu partenera mea si la relatiile din trecut. Mi-ai dat cuvinte si expresii pentru o gramada de sentimente pe care nu le puteam explica sau numi.
    Iti multumesc.

    Ceea ce ma deranjeaza mult este faptul ca, din pacate, cei care “ar trebui” sa citeasca acest articol, n-o vor citii niciodata. Si chiar daca ar citi-o, ce rost ar avea? Sunt lucruri care nu pot fi schimbate nici cu topor, nici cu cuvinte. Aceste lucruri, par fiinte…care totusi lasa de dorit.

    F.E

  • Sorin Gheorghişan

    Până unde s-a ajuns ! “Războiul” este în mintea celor care şi-l zămislesc şi trăiesc, ei înşişi(ele). Nu am prea văzut autori masculini ai unor asemenea creaţii. Nimeni nu cere nimic nimănui şi atunci, ce trăiri, ce frustrări, ce lipsă de “prezent”, pot da naştere unor asemenea “revelaţii”?! Suntem mai EGALI ca niciodată şi atunci, ce justificare îşi mai găsesc asemenea atitudini ? Hai s-o lăsăm baltă !

  • Dolores

    Interesant articolul, chiar asa sunt majoritatea barbatilor. Dar cum ii spuneam unei prietene, nu am pretentii de la barbati (in general)…am pretentii de la unul singur. 🙂 Si dupa mult timp, am inteles si eu ca nu am tot timpul dreptate. Si ca e ok sa nu am. E ok sa ii mai dau si lui dreptate, si sa gasim solutii impreuna. Datorita acestui lucru, am admirat Disclaimerul mai mult ca restul articolului, pentru ca m-am regasit mai mult in el.
    Te pup, si iti multumesc pentru aceste articole.

  • Peter Badesco

    Rar, foarte rar citesti in media din Romania un articol atat de bine scris. Felicitari Sofiei Dumitriu.

  • xolv

    Flirtul intotdeauna e o negociere a puterii. Asa ca faza cu barbatul trebuie sa faca primul pas e doar consacrarea raportului de putere. Cine solicita, cine vrea mai mult, se subordoneaza. Iar asta e doar un altfel de matriarhat.

  • MS

    “Ieftinul femeii intretine ieftinul barbatului.” Pertinent si nepartinitor

  • Tudor

    Unde sunt barbatii ? La epilat saracii, la solar, la manichiura, pedichiura si hair salon … ca doar d-soara pitzi, plina de figuri si stiluri, care este “feminina”, nu poate sa iasa la centru cu un barbat, ea vrea un Kent, eventual cu jucarie mare…

  • veronica

    OPTIMISM -cum deja acestea au fost gandite,au fost scrise,au fost citite,atunci mai exista o sansa:educatia corecta a celor ce sunt,a celor ce vin,si mai ales autoeducatia!

  • Rodica

    …eu cred ca sunt doar acolo unde vor ei sa fie si daca exista adevar, respect si iubire, sunt cu siguranta langa femeia care-i merita, respecta si iubeste. Multe dintre femei acuza, dar incerca sa-l inteleaga pe cel de langa ea, sa-i lase un minimum de libertate? Din pacate multe dintre femei -si acest lucru e valabil si pentru barbati- odata cucerit el masculul, uita pentru ce l-au cucerit si se transforma dupa cum bine s-a spus in ciocanitoarea nemultumita si vesnic doritoare de mai mult!!! Iar voi, barbatii mult visati, odata cucerita cetatea uitati sa o intretineti. Nimic nu se pastreaza prin neglijenta domnilor, nimic! Nu cred sa gresesc cand afirm 90% dintre cupluri stau impreuna din inertie, nevoi ori lene.
    Stim doar a ne plange, uneori de mila, dar facem ceva cu adevarat pentru a schimba situatia? Nu, in marea majoritatea a situatiilor ne balacarim in propria lasitate!…dar stim sa ne plangem!

  • TU

    Excelent articol! Insa am intalnit unul exact in oglinda (poate un pic mai agresiv): “Societatea noastră se tranformă pe zi ce trece. Femeile care dau dovadă de feminitate sunt din ce în ce mai greu de găsit. Bărbaţii cu personalitate sunt şi ei din ce în ce mai rari. Bărbaţii şi femeile din zilele noastre se pare că, odată cu trecerea timpului, şi-au uitat rolul. Văd din ce în ce mai des, bărbaţi efeminaţi până la ridicol. Unii dintre ei au început deja să creadă că nu pot fi iubiţi dacă nu învaţă să le asculte…dacă nu învaţă cum să fie tandri…cum să le intre în graţii! Unii dintre ei par să se ruşineze deja de faptul că au testicule! Unele femei (în special femeile-bărbaţi) au început să se poarte ca şi cum le-ar fi crescut ceva între picioare. Se pare că nu a fost de-ajuns să ne demonstreze că şi ele pot să facă anumite meserii destinate bărbaţilor – acum vor mai mult de atat! Din păcate, acest lucru a trezit în bărbaţi sentimentul de inutilitate. În urmă cu ceva timp ele luptau cu tărie pentru egalitate (dar se pare că nici asta nu le-a fost de-ajuns!). Unele dintre ele au început deja să-şi agreseze verbal bărbaţii…să-i domine de-a dreptul. Femeia modernă (şi aici mă refer la femeile dominante) chiar dacă poate singură să mute dulapul, ea preferă să-şi ţuguie buzele, să-şi subţieze vocea şi să-şi cheme bărbatul în ajutor. Bineînţeles că el…măcar în astfel de momente…va fi bucuros să afle că e si el bun la ceva (femeia modernă crede că e o dovadă de slăbiciune dacă îi arată sotului că se simte atrasă de acesta)! Problema apare atunci când femeia începe să se comporte ca şi cum….ceea ce i-a crescut între picioare…depăşeşte lungimea bărbatului!
    Comportamentul femeii moderne a castrat psihologic, bărbatul. Femeia modernă…femeia independentă…s-a “masculinizat” până la extrem. Această masculinizare l-a determinat pe bărbat să se efemineze şi el la rândul său – tocmai să nu intre în conflict cu aceasta (intuiţia lui îi spune că dacă nu o lasă el mai moale, va ieşi cu scântei!). Unii bărbaţi deja au devenit un fel de fetişcane speriate, care nu ştiu cum să facă să-şi împace femeile – “cum să facă faţă aşteptărilor”! Unii bărbaţi au înţeles că, pentru a fi iubiţi, trebuie neaparat să se epileze pe tot corpul. Sau să se penseze! Alţii deja sunt clienţii fideli ai magazinelor de produse cosmetice, ai solarelor şi saloanelor de înfrumuseţare! Femeile se masculinizează, bărbaţii se efeminează…şi astfel…atât femeile cât şi bărbaţii…devin toţi încet, încet…egali!
    Din ce cauză a apărut această criză de testosteron? De ce iese la iveală…atât de evident în ultima vreme…latura feminină a bărbatului? Răspunsul e simplu. Lipsesc exemplele pozitive! Lipsesc mentorii! Bărbaţii adevăraţi ori au îmbătrânit, ori sunt pe cale de dispariţie! Trăind într-o societate de consum…într-o societate în care banul face legea…e de-ajuns să ai ceva bani în buzunar şi sexul vine de sine – deja bogăţia a devenit echivalentă cu virilitatea (am văzut asta în showbiz!). Bărbaţii adevăraţi care încă mai sunt in viata…cei care încă mai rezistă…sunt ridiculizaţi de către “femeile-bărbat”! Dacă deschid acum televizorul…pe orice program…şi caut o emisiune cu conflicte între sexe…sunt sigur că voi găsi cel puţin o emisiune în care un bărbat este ridiculizat de vreo femeie cu cocoşel! Dacă cumpăr orice revistă dedicată bărbaţilor…sigur voi găsi vreun titlu care să sune cam aşa: “Zece trucuri, pentru a-ţi face iubita fericită”…sau “Cum să fii plăcut de către femei”! Ce dracu’ vrea să însemne asta? Adică…noi bărbaţii…pentru asta trăim? Pentru asta suntem aici? Să le facem pe ele să se simtă bine, facand sute de compromisuri? Asta să fie menirea noastră pe pământ? Cum rămâne cu perioadele în care bărbaţii cucereau popoare…în care luptau pentru libertate? Crezi că bărbatul de acum o sută de ani nu ar fi plecat la război, pentru simplul fapt că vreo femeie i-ar fi spus: “Nu pleca nicăieri iubitule…vreau să stai cu mine în seara asta…vreau să intrăm împreună pe Facebook”?
    Femeile moderne se pare că nu înţeleg faptul că…chiar dacă sunt feminine, drăguţe, frumoase şi erotice…atunci când intră în competiţie cu bărbaţii, îşi pierd complet feminitatea! Niciun bărbat nu-şi doreşte o femeie care să-l conducă. Un bărbat nu poate iubi o zgripţuroaică! Niciun bărbat inteligent nu se va simţi bine lângă o “femeie cu cocoşel” – asta-i clar! Poate că o astfel de femeie îi poate face fericiţi pe homosexuali…dar nu şi pe noi, ceilalţi! Un bărbat vrea lângă el o femeie – nicidecum o “femeie-bărbat”! Competiţia asta acerbă dintre bărbat şi femeie nu poate aduce cu sine decât o impotenţă psihologică a bărbatului. Dacă deschidem acum cartea de istorie, aflăm că bărbaţii…încă de la începuturi…au condus lumea. Aflăm că ei au construit aproape tot ce ne înconjoară. Sunt şi câteva nume feminine prin cărţi – dar sunt atât de puţine, că nici măcar nu se pot compara cifrele! Clanul avea un şef de clan…tribul avea un şef de trib…orice organizaţie avea un lider…orice armată avea un războinic cu care să se laude – şi nu-mi aduc aminte ca vreunul dintre aceştia să fi fost femeie! Chiar dacă toate femeile se cuplează în zilele noastre cu bărbaţi sensibil, tandri şi efeminaţi…ele totuşi se simt atrase…în secret…de băieţii “răi”! Aici apare dilema! Dacă femeile preferă bărbaţii efeminaţi, cum se face totuşi că ele se simt atrase de bărbaţii greu de abordat? De ce nu au fantezii sexuale cu bărbaţii efeminaţi? De ce se simt atrase de bărbaţi duri – ca apoi să încerce să-i efemineze? Să fie asta marea provocare?
    Femeia îi cere bărbatului să joace roluri contradictorii. Pe de-o parte…ea vrea ca el să fie sensibil şi efeminat. Pe de cealaltă parte…vrea ca bărbatul să fie dur…să fie cât se poate de masculin (eventual să “dea cu ea de pereţi”, atunci când fac dragoste)! Bărbatului îi e greu să fie masculin în pat, dar feminin atunci când citeşte un poem…îi e greu să fie masculin atunci când o apără de golani pe stradă, dar să plângă vizionând “Titanic”. Dar femeile ştiu foarte bine acest lucru! Ce-şi doreşte de fapt o femeie de la un bărbat? Un bărbat brutal dar sensibil în acelaşi timp? Un bărbat care să o adore, dar în acelaşi timp s-o domine? Un Superman cu barbă de 3 zile? Un Batman fără mască? Un Spiderman care să stea acasă să gătească lazagna? Un Casanova cu un trecut tumultos, dar care să nu o înşele niciodată? Un James Bond, care să o ia cu el în misiuni, în Moscova? Să fie bogat, să-şi calce în picioare rivalii în afaceri, dar să aibe suflet bun? Să fie frumos, să aibe abdomenul tare ca oţelul şi să aibe ochi doar pentru ea? Să fie viril, dar impotent în prezenţa altor femei străine? Se contrazic aceste calităţi…sau mi se pare mie? Cea mai mare problemă cu care se confruntă femeia-bărbat, e că totul se va întoarce împotriva ei, până la urmă! De ce spun asta? Un bărbat…dacă e criticat la nesfârşit că e prea masculin…dacă e criticat la nesfârşit că e prea insensibil…va încerca să fie pe placul femeii iubite – şi se va efemina, într-un final! Se va…“pizdifica“!!! Ce femeie ar mai vrea să facă dragoste cu un bărbat “pizdificat”?
    Unele femei au experienţă în a manipula bărbaţii. Fenomenul prin care inima unui bărbat ajunge să i-o la galop atunci când aude vocea nevestii, necesită timp…e un proces relativ lent şi se întâmplă gradual…în etape. Multe femei se poartă exemplar la începutul unei relaţii…ca apoi…încetul cu încetul…să-şi scoată colţii. Pentru început, femeile-bărbaţi (şi aici vorbesc doar despre cele cu multă experienţă) îi critică… După această fază…dacă nu sunt părăsite instant…urmează “faza de început”! Le interzice acestora să se mai întâlnească cu anumiţi prieteni (in special, cu cei mai dezghetati la minte), pe motiv că…“Ei sunt cei care îţi vor răul”! Odată ce un bărbat renunţă la activităţile sale din afara cuplului, va fi mult mai uşor de manipulat (dar ea ştie foarte bine acest lucru!). Apoi urmează faza a doua – “reproşurile”! Scorpia îi va repeta la nesfârşit…dar foarte subtil…că mai sunt multe lucruri de demonstrat, pentru ca să fie trecut pe lista “Celui mai bun dintre toţi la pat”. Deja mă bufneşte râsul doar când mă gândesc… Bărbatul slab de înger şi fără experienţă va fi astfel foarte uşor de…depersonalizat. Acum urmează penultima etapă – “dominarea”!
    Odată ce un bărbat nu mai are prieteni…odată ce nu mai are încredere în el…odată ce a fost depersonalizat…exact când e pe cale să cedeze psihic…femeia-bărbat va scoate “asul din mânecă”! Ea ştie foarte bine că acum e momentul ei! Urmează deci…ultima etapă – “resemnarea fraierului”! Ea va ataca cu multă tandreţe de această dată, va veni cu vorbe dulci – ba chiar îl va cocoloşi…îl va face să-şi amintească de copilărie – îi va aminti de mama lui…îi va face toate poftele (clătite, gogoşi, etc)…se va purta frumos…îl va face să creadă că el e cel mai bun bărbat din viaţa ei! Îl va face să “înţeleagă” că nu-i chiar atât de rău într-o relaţie…şi fără prieteni! El…săracu’…va crede că ăsta e genul de caracter care face pe orice femeie să-l dorească şi astfel va prinde treptat încredere în el. Se va simţi din nou capabil. Dar nu va fi la fel de curajos şi în prezenţa altor femei (scorpia i-a “plantat” deja ideea adânc în subconştient, că el nu e nici pe departe vreun bărbat care ar putea satisface altă femeie…în afară de ea)!
    El…fără să-şi dea seama…o va urî undeva în adâncul sufletului pentru toate cele întâmplate, dar o va iubi, în acelaşi timp. Sexul între ei va deveni mai mult…ca o obligaţie! Pentru că nu poate uita cât de greu i-a fost să-l schimbe, ea îl va urî pentru asta, va mima de acum încolo orgasmul – chiar şi atunci când el nu există! Va mima fericirea…va mima probabil chiar şi puţină indiferenţă faţă de el (mai ales atunci când îl va simţi uşor îndrăgostit!) Aceste femei nu înţeleg că…făcând lucrurile astea mizerabile….pe care ele le consideră “Secrete despre cum să-ţi fraiereşti bărbatul”…nu fac decât să mimeze propriul lor viitor…îşi mimează propriul lor destin – practic se mint singure!
    Unii bărbaţi se pare că nu realizează că tocmai independenţa şi siguranţa de sine sunt seducătoare pentru orice femeie – nicidecum sensibilitatea şi dependenţa pe care o arată faţă de ea! Ce femeie are nevoie de un bărbat efeminat? Îţi spun eu. Niciuna! Poate că femeile-bărbaţi vor bărbaţi efeminaţi…dar cui îi pasă de ce vor “femeile cu cocoşel”? Lasă-le să facă dragoste între ele – nu-ţi mai pierde timpul, încercând să le faci fericite! Ai atâtea lucruri mai bune de făcut. Mai bine mergi la pescuit cu un prieten! Las-o pe zgripţuroaică să fiarbă! Decât într-o relaţie cu o femeie frigidă şi nebună, care ţipă ca o decreierată când întârzii 10 minute la cină…mai bine singur…beat…într-un şanţ!” DECI? Cine are dreptate? Evident ca AMANDOI si totul se raporteaza la TU si EU … problema reala este ca devenim extrem de nerabdatori si superficiali … in toate si cu totii!

  • flori

    problema este ca exact acei barbati si exact aceleasi femei care ar trebui sa citeasca acest articol nu il citesc.si mregem mai departe…

  • ANCA

    Excelent articol ! Cea mai fidela imagine a ceea ce vedem la cuplurile din jur , compromisuri in numele mentalitati mioritice , de resemnare si acceptare al abuzului in cele mai sinistre forme ! Noi ,cele care nu am acceptat compromisul fiind compatimite de femeeile maritate cu barbati imaturi si privite cu oarecare teama de inhibatii barbati disponibili ….Oh vai..

  • Atat barbatii cat si femeile suntem in procesul (re)descoperirii. Ambele genuri, de mici copii, au fost invatati (a se intelege programati) ce inseamna sa fii o fetita sau un baietel. Desigur, pe masura ce crestem fizic, dar mai ales spiritual, ajungem sa constientizam ca este posibil ca realitatea sa fie cu totul alta. Poti fi barbat, si chiar esti, si daca plangi! Poti fi femeie, si chiar esti, si daca nu plangi, si daca tai lemne sau lupti in ring. Barbatii incep sa se apropie de feminitate, de partea lor feminina. Incep sa simta si sa dea voie emotiilor sa se manifeste. Unii merg pana intr-acolo incat ajung metrosexuali. Doamnele se apropie de masculinitate prin vestimentatie si stil (pantalini in loc de fusta, par scurt, etc), dar si prin asumarea de roluri sociale cu responsabilitate de lidership sau management.

    Scopul, cred eu, este sa recunoastem ca, desi eu sunt barbat, am si o parte feminina care cere a fi recunoscuta si acceptata. Desi dumneavoastra doamnelor sunteti doamne, aveti si o parte masculina care isi cere drepturile. Integrarea ambelor aspecte incepe sa devina o necesitate.

    Cred ca ne dorim tot mai mult sa atingem armonia. O stare in care ying si yang se inteleg perfect, se accepta, se respecta, si se iubesc reciproc.

  • denise

    Excelent articol.Daca am vedea toti lucrurile asa cum sunt in realitate nu am mai construi pe nisip iar cunostinta de sine ne_ar face sa vedem totul din unghiul perfect iar judecata cu privire la celalat ar fi bazata pe ceva real si concret nu pe inchipuiri.

  • In lumea in care traim,nu ar fii nimic deplasat sa apara un articol in care cuvintele BARBAT -FEMEIE ,sa fie schimbate intre ele.Iar multe adevaruri si generalizari sa ramina valabile

  • Fola Gabriel Raul

    Mdah, in general good stuff. Des e bine gandit, poate ca la 3. din moment ce barbatii sunt programati sa vaneze si sa fie mai agresivi (asta face testosteronul) e de inteles ca prin natura lor critica e un lucru greu de acceptat si la 6. poate femeia e in competitie cu barbatul si cand barbatul accepta competitia bad shit happens. Disclaimerul e foarte bune, plus natura de vanator al barbatului il face sa vaneze alta prada. Cum am spus, e o critica buna asupra baietilor si barbatilor moderni, dar incompleta si pe alocuri complet ilogica. Din el reiese ca femeia adevarata vrea barbat adevarat, decis, lider, responsabil, puternic, logic in rationamentele sale, plin de testosteron. Ei bine, cum ai spus tu asta e codat in mare parte biologic, adica un mascul dominant atat ca nivel de testosteron cat si ca iq. Problema e ca un mascul dominant isi va domina femeia si nu va suporta critica sau competitia, pentru ca asa e el, si ghici ce, daca e si inteligent i va convenii de minune pentru ca femeia nu va avea nici o sansa decat o asemenea critica (de genul articolului) ilogica rabufnita din esecul de a controla barbatul respectiv. Barbatii adevarati controleaza ei femeile. Cum spunea cineva inaintea mea, femeile nu inteleg deloc barbatii. Adica se plang de loserii astia din populatia generala si vor masculul dominant, dar sa il domine ele. Populatia generala tot timpul va fi sub asteptarile fiecarei femei pentru ca fiecare femeie vrea un barbat peste nivelul ei, chiar mai mult, cel mai bun barbat. Problema e ca rar barbatii de nivelul asta se uita la femeia obisnuita, care are majoritatea ideologiilor despre el si viata bazata pe contradictii. Chiar foarte rar. Disclaimerul e foarte bun. Imi cer scuze pentru greselile de scris unde le-am facut.

  • Diana

    Apropo de naivitatea fetelor care asteapta sa vina Fat-Frumos pe un cal alb (BMW sau Land Rover, alb sa fie), un prim pas ar trebui facut de mamicile lor la varste fragede prin eliminarea din biblioteca a povestilor gen Alba Ca Zapada, Frumoasa Adormita si alte mizerii care invata fetele ca daca stau cuminti (sau nu), se fac frumoase si asteapta pline de speranta, pana la urma minunea se va implini! Acestea sunt practic primele fantezii la care fetitele sunt expuse. Pasul urmator e sa se joace de-a printelese (aceleasi din povestile mentionate), sa se imbrace ca ele, sa se machieze si de acolo pana la dezastru mai e doar un pas.

  • Stefan`

    Buna am si eu o parere personala si vreau sa o impartasesc cu voi:
    singura diferenta dintre barbati si femei este tipul hormonilor ce ne guverneaza functiiile reproductive. In schimb suntem la fel, diferim doar prin viciile noastre, care bineinteles sunt diferite la barbati si femei. Ce-ar fi insemnat sa scrie in biblie ca femeile sunt egale barbatilor?, pai daca ne uitam in natura noastra umana, mai mult ca sigur, s-ar fi produs un eveniment ce ar fi oprit procreerea oamenilor doar pentru a demonstra superioritatea. Cand o sa constientizam cat mai multi, ca suntem fiecare in parte reflexi in cioburi, ale unui singur chip intr-o oglinda, sparta in miliarde de bucati, o sa avem parte de evolutie si toate prostiile cu barbatu responsabil si femeia casnica vor disparea:*

  • Jan

    Foarte tare articolul! Ca barbat prea ocupat in ultimii ani ca sa isi faca timp pentru femei (da, nu se crapa de la abstinenta, in schimb uneori se simte presiunea solitudinii) a fost revigorant sa iti citesc articolul. Imi amintesc cand eram copil mare si sufeream de cliseele ce le-ai mentionat si in acelasi timp de zidurile de care m-am lovit ( a la tu intodeanua sau tu niciodata) si efectiv m-a bufnit rasul.

    Ca raspuns la intrebarea din titlu unii barbati sunt ocupati cu construirea unei lumi mai bune, am multi prieteni care nu au fost “pe piata” cativa ani pentru ca isi canalizau toata energia in diverse proiecte (eu inclusiv). Mai mult, cand nu ai mult timp la dispozitie si te lovesti de clisee telenovelistice (mi-a placut mult expresia :)) ) tinzi sa astepti un pic pana iti faci timp de urmatoarea iesire.

    Oricum, Romania nu e singura tara cu barbati si femei si sunt locuri in care datorita educatiei primita in copilarie sunt mai abundenti barbatii (imi vine in minte comunitatea Sikh din India). Nu stiu ce varsta ai si de ce barbati te-ai lovit dar un tata absent (sau ambii parinti peste granite) face un barbat si mai rar decat un tata copil.

    Pace si viata lunga!

  • Mircea

    ai rezumat foarte frumos, numai ca simplu spus e ca nici unu nu doreste sa isi arate adevarta valoare penfru ca altfel sa desconspira pe el insusi, si preferam sa traim amandoi sub masca care ne.a atras si ne.a mintit cand am avut primul contact,ne mintim reciproc de la inceput si postam in ideal ca sa facem orice sa nu ratam acea ocazie si cand ne dorim cu adevarat sa fim impreuna printr.o casatorie ne e teama sa mai devenim noi si sa renuntam la masca.

  • TaVinci

    Ultima fraza este o clatorie sigura catre fericire si implinire.
    Foarte frumos alcatuit articolul. Felicitari.

  • Marius

    Buna Sofia!

    Iti admir munca si mintea! Esti foarte originala! Felicitari!

  • Dan

    Misoginism!!!Dar invers…Feminin!

  • Silviu

    articolul este bun, dar gandirea este usor individualista, uneori feminista si chiar masculinizata… insa nici nu se putea altfel.. si tu ca de altfel toti cei care isi permit sa gandeasca, esti prizoniera epocii in care traiesti, o epoca a modernismului, a vietii specific urbane, a individualismului rezultat, a masculinizarii dobandita in consecinta.

  • vio

    Excelent articolul! Atitudinea femeilor si a barbatilor a atat de bine descrisa incat m-a uns pe suflet partea in care nimiceai barbatii si m-a revoltat partea in care ai criticat femeile- ma enerva ca ai dreptate 🙂
    Realitatea, ca cele mai multe articole de acest gen sunt scrise de femei si citite tot de femei, nu imi da sperante in optimizarea relatiei dintre sexe. Barbatii(sau doar putini) nu scriu despre acest subiect ca stiu deja ca ei sunt perfecti si ,mai ales, stiu ca femeile sunt ‘defecte’ -asa le-a zis lor mamica 😀

  • puiu dumitru gheorghe

    Foarte interesant acest articol!
    Opiniile autoarei nu se bazaza pe intuitii, presupuneri sau intamplari izolate…… ci, pe intamplari reale din viata, pe relatiile dintre barbati si femei, asa cum sunt ele simtite si traite de ambii parteneri.
    Fiecare parte se regaseste in cele 8 roluri stabilite metodologic de Sofia!
    Cred ca fiecare ne indentificam in acesta poveste reala prezentata de Sofia, chiar daca este vorba de o secventa/faza dintro zi/saptamana/luna!
    Articolul nu produce suparare sau pesimism si fara indoiala, nu irita personalitatea unei femei sau aunui barbat; mai degraba ne invita la meditatie, la autoanaliza, la evaluari si mai ales la cum sa facem “corectiile” in viitor in relatia cu persoana iubita!
    Sunt convins ca femeia merita mai multa iubire mai multa dragoste, mai mult respect si mai ales, mai multa recunostinta……..
    Adevarul prezentat de Sofia in ultima fraza,,,,,”daca vrei o relatie frumoasa, trebuie sa fii mai intai un om frumos: sa stii cine esti si ce vrei si sa nu vrei sa pari altceva decat ceea ce esti – mai ales fata de tine”…..reprezinta, in opinia mea si o concluzie binevenita!

  • Alex

    Cred ca odata ce femeile invata sa fie femei, barbatii vor fi obligati sa devina barbati. E o vina din ambele parti. Fiindca niciuna din parti nu se maturizeaza si nu rationeaza problema. Noi tre’ sa fim cel putin perfecti si ele cel putin imposibile. Sau invers. Si asa trebuie sa putem intretine o relatie. Cred ca prima problema pleaca de la faptul ca tre’ sa ne acceptam si sa ne intelegem asa cum suntem. Si sa ne placa. Iar a doua, daca nu ne maturizam la timp, sa ne pregatim sa locuim cu multe pisici la batranete.

  • Ana

    Am cateva mentiuni pentru articolul tau:
    Cand vrei sa schimbi ceva ce este valabil de mii de ani, si nu vrei sa dureze mii de ani schimbarea, e nevoie de o atitudine ferma, ceea ce unii numesc “feminism opresiv”(daca femeile nu ar fi fost ferme ar mai dura cateva sute de ani pana am vota). Pentru ca a refuza sa fi menajera nu inseamna ca privezi barbatul de un drept inascut si nici nu iti lezeaza feminitatea iar un procent majoritar din populatia masculina nu intelege asta. Precum sportul si activitatea fizica a femeii nu o transforma in barbat.
    Si tot odata nu poti fi prea aspra cu femeile care “se pisicesc” nesigure pe atitudinea pe care sa o adopte, femeile din ziua de azi aspira la emancipare intr-o concurenta neloiala. Exista 2 moduri prin care femeia isi castiga dreptul la libertate: bani si/sau cultura. Fara acestea sunt legate de sistemul traditional dar intr-o societate moderna cu noi repere si uite asa ajung sa “se vanda ieftin”.
    Oricum, frumos articol! 🙂

    • Bogdan

      1. Doar educatia/cultura inseamna libertate. Banii creaza doar o iluzie de libertate. Punct!
      2. “Tot odata” nu exista in limba romana. Totodata iti pot aminti tot o data doar ca libertate isi trage seva din educatie/cultura.
      3. “Pisiceala” este binevenita cu conditia sa fie doar un aspect secundar, alaturi de senzualitate(care provine din emanciparea aceea ptr ca altfel e vulgaritate).
      4. Cand vorbesti de emancipare incearca sa te gandesti la obligatiile care vin impreuna cu emanciparea. Vorbind doar de drepturi faci greseala pe care o fac majoritatea femeilor.

  • ovidiu

    hmm..concluzia e foarte faina si reprezinta destul de bine realitate..nu-s deacord cu aratatul cu degetului al barbatului, doar pentru ca el e mai vizibil in tot ce se intampla..cred ca tot ce se intampla se intampla si pentru ca femeile sunt cum sunt si barbatii sunt cum sunt. (sa nu intelegeti ca sunt un anti-feminist, cred doar ca nu se castiga nimic in a arata doar ca o parte e de vina, si cealalata e nobila)

  • Ra

    Domnita draga, io zic ca ar trebui sa iesi din bula ta de sticla. Nu ca e obligatoriu, dar ai putea sa te intalnesti si tu cu masculi(nu barbati), sa iti puna si tie sangele in miscare. Stiu ca nu o sa postezi ce iti scriu, dar am cunoscut si femei care au avut orgasm spaland vsele, dand cu aspiratorul sau de ce nu alaptand pruncii. E Adevarat ca scrii corect gramatical, ai niste idei oarecum coerente, dar hai sa nu ne masturbam in spatele monitorului si la orgasm sa strigam ‘ ahhhhh ce inteligenta sunt…”

    • Sofia Dumitriu

      Comentariul tau nu face decat sa ilustreze unul din punctele mentionate in articol – atacul la persoana. Multumesc pentru apelativul “domnita” desi as prefera mai degraba “fa” in acest context, nu neaparat pentru ca as sti ca asta implica comentariul tau, ci pentru ca toata lumea stie ca vine de la faptura angelica 🙂 Ultimele confirmari din laboratorul dormitorului meu spun ca circulatia mea sangvina e in grafic si galopeaza cum trebuie si ascendent si descendent. Cat despre orgasmul femeii (inclusiv cel “gospodin”), nu pot decat spune ca femeile pot mima atat de bine, cat sa intretina iluziile masculine necesare. Iar relatia dintre inteligenta si sexualitate e confirmata si de stiinta (mai ales de cercetatorii din Moldova) – o femeie desteapta face sex mult mai bine( am vrut sa zic misto dar am vrut sa ma pastrez la inaltimea aprecierii tale cu privire la dizertatiile mele lingvistice). Cat despre masturbarea in spatele monitorului, nu pot decat sa multumesc pentru comentariul tau – cu siguranta mainile ti le-ai tinut pe tastatura 🙂

  • Roxana

    Citind cele de mai sus pe la mijloc am inceput sa gandesc…la naiba, stiam eu ca trebuia sa fiu barbat.Ma regasesc mai degraba in defectele barbatului decat ale femeii

  • Un articol de excepţie! Felicitări!

  • Andi Cristian

    Foarte corect spus lucrurilor pe nume! Felicitari! Ar fi frumos daca ar citi cat mai multa lume acest articol…

  • Bogdan

    Excelent articol! Perfect disclaimer-ul. Poate ca, in situatia in care nu ar fi existat disclaimer-ul, as fi avut mai mult venin in comentariu. Generalizarile sunt normale cata vreme nu faci studiu de caz si nu devin modalitate unica de comunicare.
    Ma recunosc in unele puncte ale tale in totalitate, in altele partial.
    Din punctul meu de vedere insa apreciez ca feminismul este prost inteles de multe femei. Ele au impresia ca asumarea feminismului si proclamarea asa-zisei “independente fata de barbat” presupune doar drepturi. Lucru profund gresit.
    La fel apreciez ca una dintre marile greseli pe care le facem reprezinta asteptarile pe care le avem ab initio. Femeile au asteptari imense de la orice tip intrand intr-o relatie nu cu barbatul din fata lor ci cu cel care ar putea el deveni dupa o munca intensa a lor similara cu cea a unui sculptor iscusit in legatura cu o bucata de piatra. Chestoa e ca el se simte bine in pielea lui fiind copil si nedorind sa o termine prea devreme cu copilaria
    La fel, barbatii intra in relatia cu femeia din fata lor asteptandu-se ca ea sa nu se schimbe si sa nu devina mai apoi la fel de cicalitoare si acaparatoare ce toate inaintea ei. Dar in felul lor reusesc sa devina.
    Asadar, singurul meu dinte impotriva unor asemenea articole privesc doar faptul ca, in alte cuvinte, se scriu aceleasi lucruri despre barbati…de catre femei. Iar personal nu pot sa conchid decat curesemnarea mea: la fel cum nu ma pricep eu(si barbatii in general) la femei, cam asa nu va pricepeti voi(femeile) la barbati. Suntem programatiin limbaje diferite si cu asta basta. Incercati doar sa traiti momentele in care vi se apasa butoanele care provoaca fericirea-eu unul o fac- si sa nu va construiti viata sau proiectiile de viata pe iluzii/asteptari. Tot prezentul este mai frumos si mai palpabil.
    Numai bine!

    • Diana

      Cat adevar!!! Uitam sa traim prezentul… asteptand viitorul si, uneori, analizand trecutul… si ne lasam purtate de… eternele regretabile asteptari fata de cel de langa noi… singurele asteptari pe care trebuie sa le avem si sa ni le asumam pana la materializare ne vizeaza direct pe noi insine… “It takes so little to be happy!” it’s true!!! Be happy!!! keep it simple!!!

  • Felicitari pentru atitudine, pentru ganduri si pentru inteligenta cu care sunt asezate in text! FOARTE bun articolul! O sa-ti urmaresc materialele pe viitor!

  • Imi place franchetea si prospetimea stilului tau de a scrie. Verde-n fata.
    Sunt de acord cu trista diluarea a ideii de ‘feminitate’ insa raman ambitioasa in a mi-o pastra.
    Sunt ferm convinsa ca atractia totala vine dinspre interior, ca numai daca esti constient de ce reprezinti ca om poti sa interactionezi in luciditate/omenie/armonie cu celalalt (fara santaje emotionale etc).
    Doar astfel poti sa atragi la randul tau pe cineva in completa armonie cu el insusi.
    Multumesc de ganduri, o seara excelenta
    Mihaela

  • Andra

    Un articol exceptional! Felicitari! Din pacate, traim o realitate in care oamenii se “apleaca” precum trestiile in bataia vantului… La intrebarea “Unde ne sunt barbatii?” probabil in bratele unor femei care “cred că cel dintâi bărbat care le zâmbeşte e ursitul ei.” (M. Sadoveanu)

Leave a Reply