Chimia fericirii. De la neurostiinta la alchimie

Fericirea nu este doar un concept psihologic abstract ci si o urzeala chimica. Matematica starilor noastre sufletesti a ajuns in punctul in care putem sti care sunt neurochimicalele care sunt raspunzatoare de abisurile si extazurile intre care oscilam.

Conceptul new-agish de alchimist al propriei vieti are astazi, prin neurostiinta, o formula clara ce ne permite sa devenim cu totii oameni de stiinta ai propriei existente.

Din sinapsele creierului nostru putem extrage frumuseti si sensuri noi daca ne asumam povara libertatii de a nu mai astepta ca fericirea sa ni se intample, ci sa-i cream premisele pentru ca ea sa infloreasca.

Cautarea placerii si evitarea durerii este motorul actiunilor noastre.  Acest instinct evolutiv  face ca ceea ce este necesar pentru supravietuire sa ne aduca placere.  Atunci cand “ne facem treaba” evolutiv, creierul nostru produce o serie de substante care sunt rasplata pentru transformarea provocarilor in scopuri  atinse si mentinute.

Toti avem aceasta zestre biologica, la multi zace neexplorata – tocmai pentru ca avem aceasta ignoranta cu privire la mecanica starilor emotionale, ignoranta dublata de conspiratia consumerismului care promite fericirea prin acumularea de bunuri.

Era digitala in care traim este de asemeni unul dintre vinovatii pentru scindarea interactiunii dintre oameni si dintre om si mediul fizic. Echilibrul neurochimic mesterit de milioanele de ani de evolutie de pana acum este sabotat de provocarile si tentatiile lumii moderne in care traim de doar cateva decenii.

Rezultatul este cuantificat in statistica din ce in ce mai ingrijoratoare a starilor de anxietate si depresie, pe care tot o industrie (farma) vrea sa ni le rezolve. Capitalismul are mereu solutii pentru problemele provocate de el insusi. Este un paradox real: desi avem din ce in ce mai multe oferte catre nirvana, simptomele insatisfactiei sunt din ce in ce mai acute.

Cum ne putem repara singuri?  Invatand sa punem in ordine in chimia organismului  experimentand cu activitati. Voi prezenta o lista pe care am extras-o din zeci de studii facute pe aceasta tema de cercetatori. Mai mult de atat nu este. Dar suficient este.

1. Endocanabinoidele – sau moleculele extazului. Creierul nostru este capabil sa produca cannabis el insusi. Cea mai cunoscuta dintre endocanabinoide se numeste Anandamida, in sanskrita Ananda insemnand extaz. O stare la care se poate ajunge fie prin tehnici de meditatie, fie prin marijuana pentru cei care spera la scurtaturi catre absolut, fie prin efort fizic intens.

Multe studii vorbesc despre “the runner’s high” – starea de euforie simtita dupa un jogging viguros pe distante mari. Este vorba practic de a trece de o limita cu care sutem obisnuiti si  care ne-a invatat ca doar atat putem.  A-ti suprasolicita corpul prin efort fizic intens sau dimpotriva, a-l duce in zone de relaxare profunda, determina o noua chimie a organismului. Practic corpului ii place sa fie folosit si provocat catre extreme, chiar daca provocarea este sa si “renunti” la el, cum se intampla in practica relaxarii profunde.

2. Dopamina – molecula recompensei. Dopamina se secreta in momentul in care o actiune care ne aduce placere este dusa la bun sfarsit . Daca vrei sa te “imbeti” cu dopamina, seteaza-ti un scop si atinge-l.  Dopamina se secreta chiar de la inceputul calatoriei, pentru ca anticipatia placerii resimtite cand ne atingem tinta face si ea parte din procesul fericirii.

Increderea in sine, o alta bijuterie cognitiva la mare pret printre cautatorii de satisfactie,  este de fapt o supradoza de dopamina care ne inunda corpul in momentul in care am facut ceva pentru progresul nostru.  Acea lista de “to do” pe care fiecare o are in arhiva Supraegoului, cel care stie ce ar trebui sa facem dar nu facem, trebuie implinita si atunci dopamina care se secreta te face sa te simti pe calea ta.

Persoanele care sunt extroverte, neinhibate, au un nivel de dopamina mai mare decat personalitatile introverte. Tocmai pentru ca fiind extroverti vor interactiona mai mult cu ceilalti, vor fi mai deschisi catre experiente iar aceste actiuni dinamice le alimenteaza in schimb increderea in sine. Pentru ca vor obtine confirmari pentru calitatile lor si ca atare increderea in sine se construieste.

Personalitatile introverte traiesc mai mult abstract decat concret, avand tendinta de a se izola intr-o lume interioara populata de dubii si frici in exces. Solutia este asumarea unor activitati si interactiuni, punerea lor in practica aducand apoi diverse confirmari sociale, sarbatorite de catre creier cu un cocktail de dopamina ca si recompensa.

3. Oxitocina – molecula increderii, hormonul dragostei si atasamentului. Atasamentul romantic este tradus chimic in organism prin nivel crescut de oxitocina. Daca doi oameni implicati romantic stau separat prea mult timp, scade nivelul de oxitocina si apare sentimentul de dor.

Chiar si suferinta produsa de o despartire are o formula chimica a ei, sevrajul separarii fiind trait literalmente fizic prin secretia redusa de oxitocina.

Cum facem rost de aceasta molecula romantica ? Prin apropiere fizica, imbratisari tandre cand e vorba de un cuplu sau afectuoase intre prieteni, prin intimitate si vulnerabilitate si prin a face dragoste.

Socializarea de asemeni  ne aduce mai aproape – si unii de altii, si mai aproape de designul evolutiv al omului. Pentru ca milioane de ani noi am trait in grupuri, triburi si comunitati in care legaturile dintre oameni erau foarte stranse. Lumea cibernetica moderna, desi ne ofera posibilitatea conectarii, ne si insingureaza in abstract, potential  si imaginatie.

Faci rost de oxitocina daca te conectezi  mai mult in realitate decat in virtual si in imaginatie. Iesi mai mult din casa, schimba medii diferite, fa-ti parteneri pentru activitati sportive de grup, cultiva hobby-uri artistice in grupuri de oameni cu aceleasi afinitati. Chiar si animalele de companie aduc mai mult decat companie – aduc afectiune si atasament si astfel …o doza de oxitocina.

4. Endorfinele – moleculele analgezice. Morfina autoprodusa, endorfinele  suprima durerea. Sunt secretate de glanda pituitara si de hipotalamus in timpul activitatii fizice intense, a interactiunii sexuale si a orgasmului.

Practic, orice efort fizic dus la extrem determina secretia de endorfine. Durerea face parte din schema –  durerea sau frustrarea de moment trebuiesc tolerate pentru ca  placerea ulterioara de proportii sterge orice amintire a durerii. Finalul unei experiente poate schimba cu totul amintirea acelei experiente.

Gregory Bern in cartea sa “Satisfactia” concluziona ca satisfactia vine din confruntarea bine dozata cu stressul, suferinta si schimbarea.  Endorfinele se secreta atunci cand ne antrenam in activitati care au o alternanta de efort si recompensa la capatul carora obtinem placerea vizata.

Aerobicul si acupunctura determina de asemeni secretia de endorfine.  Ciocolata si anumite genuri de muzica ne pot duce de asemeni intr-o transa endorfinica temporara. Se recomanda insa activitatile care produc si amintiri, pentru ca exista placere in anticipatie, in experienta si apoi in rememorarea ei.  Suntem suma amintirilor noastre  iar cele care raman la loc de cinste in memoria noastra sunt cele care aduc placere cu sens.

5. GABA – molecula anti-anxietate. E o molecula inhibitorie care reduce activitatea neuronilor si determina o stare de pace si armonie.

Xanax sau Valium sunt 2 dintre medicamentele propuse ca  solutii anti-axietate de industria farma. Ele vin la pachet cu multe efecte secundare care sunt in sine o contraindicatie pentru consumul pe termen lung.

Solutia naturala este yoga si meditatia. Sunt nenumarate studii care confirma astazi efectele extraordinare pe care  aceste tehnici orientale le au asupra creierului nostru.

Explicatia este foarte simpla: in timpul meditatiei creierul se odihneste activ, constient. Toata viata psihica din starea de veghe este o continua activitate neuronala constienta si, simultan, in mare parte inconstienta. Tot timpul in creierul nostru ruleaza diverse softuri cognitive automatizate si reprimate in subconstient, consumand astfel o mare parte din energia noastra cognitiva.

Yoga si meditatia ne readuc foarte mult in prezent, ne fac sa constientizam si corpul si mintea si insusi acest proces de constientizare aduce calm si linistire. La nivele avansate de practica intra in functiune mecanismul de bio-feedback – prin posturi fizice si tehnici precise de concentrare si meditatie putem schimba chimia creierului.

Pentru ca din fericire creierul are neuroplasticitate – nu doar creierul ne determina comportamentul ci putem actiona invers asupra lui schimband posturile fizice, modul de a gandi si actiunile pe care le facem.

6. Serotonina –  molecula raspunzatoare de multe din starile noastre de bine. Multe dintre antidepresivele cunoscute (Prozac, Zoloft, Celesta) actioneaza asupra mecanismului de secretie si absorbtie al serotoninei.

Intrucat depresia este o afectiune inca neinteleasa pe deplin, la diversi oameni vor avea succes diverse antidepresive, unele actionand asupra serotoninei, altele asupra celorlalte substante descrise. Tratamentul farmacologic trebuie luat intotdeauna sub supervizarea unui psihiatru si dublat de psihoterapie,  pentru ca ulterior medicamentelor, stilul de viata in sine sa devina un antidepresiv.

Barbatii stau mai bine la capitolul serotonina, femeile  fiind cele mai afectate de depresie si de anxietate – 1 din 4 femei versus 1 din 10 barbati vor fi afectate la un moment dat de diverse tulburari afective.

Cei care au sensibilitate scazuta la respingere – cu alte cuvinte exploratorii care trec de prejudecatile sociale si isi asuma experiente si provocari, vor avea un nivel ridicat de serotonina.

A-ti depasi zona de confort, a-ti provoca tabuu-rile si limitele prin atingerea unor scopuri care vizeaza schimbarea, determina secretia de serotonina care in schimb aduce sentimente de incredere in sine, conectivitate, sens si apartenenta sociala.

7. Adrenalina, molecula energiei. Denumirea tehnica este epinefrina si se secreta atunci cand suntem pusi in situatia “lupta sau fugi”. Efectele fizice ale adrenalinei sunt cunoscute de mai toata lumea: inima bate foarte tare, energia fizica este crescuta iar starea resimtita este de agitatie intensa care trebuie consumata fie prin lupta fie prin fuga.

O viata echilibrata psihic presupune si momente adrenalinice care sunt antidotul plictiselii, rutinei si stagnarii. A face lucruri noi, a te pune in contexte necunoscute care te fac sa iesi din zona de confort, a redefini limitele a ceea ce poti, a provoca ceea ce pare periculos, determina secretia de adrenalina.

Si te face sa te simti viu si participant activ pe scena vietii.  Asta presupune risc, dar a nu-ti asuma nici un risc e cel mai mare risc. Riscul poate aduce si pierdere, dar atunci cand simti ca viata ta stagneaza, schimbarea bate la usa. Probabil pierzi mai mult incercand sa nu pierzi nimic.

Alegerea este intre plictis si provocare, intre confort si necunoscut, intre prejudecata  si schimbare. Toate aceste chimicale cognitive descrise le obtinem cand suntem activi in toate domeniile vietii: relatii de dragoste si de prietenie,  interactiune sociala cu oameni asemanatori, activitati fizice care ne fac corpul sa vibreze, explorari ale limitelor autoimpuse sau trasate de societate, iesirea din obisnuinta si acceptarea riscului.

Asigura-te ca nu esti corijent la nici unul dintre aceste capitole si atunci cartea vietii tale o vei scrie cu entuziasmul si nebunia frumoasa a descoperirii.