Circula zilele astea pe net „revelatia” cautarii erotice a barbatului care bantuie scena sociala teleghidati de instinct si de reverie.
Aceste breaking news sunt ca si cum am spune: toti oamenii vor sa manance numai dulciuri si cartofi prajiti (evolutionist vorbind, acestea sunt cele mai cautate pentru supravietuire) sau ca femeile vor sa se marite si sa faca copii cu toti barbatii pe care-i vad.
Unii mai au si treaba insa. Unii mai vor sa faca si istorie, nu in sens megaloman sau narcisist ci din dorinta de a crea – un instinct psihologic mult mai satisfacator decat orice instinct biologic rasfatat. Unii au iesit din cercul vicios al cautarii perpetue a placerii – evident, dupa ce au cautat-o indeajuns in toate zonele (com)promitatoare.
E adevarat ca reprimarea sociala si conflictele copilariei au nascut monstri in cautare de validare perpetua a masculinitatii nerecunoscute altfel. E adevarat ca atunci cand nu ai placeri diverse in viata, te vei duce catre scurtaturile cele mai accesibile: sex, alcool, droguri, mancare, virtual si imaginatie. E adevarat ca diversele comparatii si arhetipuri sociale ale succesului care ne bantuie subconstientul ne conduc catre roluri aparent puternice de don juani sau femei fatale.
Dar mai e si adevarat ca cel care cauta suficient, intelege ca placerea e augmentata de tensiune, flirt mental si de cata viata traieste fiecare in afara sexualitatii. Sexualitatea e o cale eliberatoare doar daca ai ce sa detensionezi. E o modalitate de celebrare daca ai ce sa celebrezi. Sau e o modalitate de a obtine placere pe moment atunci cand iti lipsesc juisari sociale si mentale mai complexe.
Un experiment faimos si terifiant in concluzia lui, a aratat ca atunci cand soarecii pot apasa singuri pe un levier care livreaza placere direct in creier prin electrozi plasati in zonele corespunzatoare de placere din creier (reward mechanism), au facut-o pana au murit, ignorand orice altceva – apa, mancare, sex.
Dar… breaking news – noi oamenii suntem animale sociale. Placerile sunt sofisticate, instinctele isi afla satisfactia facand slalom printre diversele inhibari si reprimari sociale. Satisfactia vine din confruntarea cu obstacolele aflate in calea placerii, depasirea lor, rutina placuta a repetitiei lor si apoi descoperirea altor scopuri banuite a aduce placere. A te desfata lenes intr-o repetitie mecanica a satisfacerii instinctelor si doar atat nu face decat ca individul sa fie un cetatean anonim al societatii Idiocracy.
Controlul e greu si prea putini stiu sa piarda controlul in mod controlat. Bantuiti de frustrari si de dileme si mai ales de lene si de ignoranta, se vor deda la reverii salbatice de dominare instinctuala pentru ca nu vor sa se supuna Principiului Realitatii.
E adevarat ca si modelul actual relational e unul defect care probabil va fi inlocuit in viitor de o mai mare libertate sexuala- in loc de libertinajul vinovat din zilele noastre. Asta se va intampla doar in urma libertatii de gandire. Daca simtul proprietatii si mai ales, realitatea economica a proprietatii indusa de consumerism nu ar mai activa frica si nu s-ar mai impleti halucinant cu moralitati desuete, am trece mai usor de iluzia placerii biologice.
Nu e nici o noutate pentru femeie dorinta sexuala a barbatului. Really…orice adolescenta afla asta rapid din spectacolul decadent al diversilor obsedati de prin parcuri si abuzatori mai sofisticati din structura ierahica sociala de la profesori, la figuri familiale si alte „autoritati” sociale. In viata oricarei fete s-au intamplat diversi obsedati care au incercat diverse texte si tehnici de prostire.
Nu ne intereseaza obsesiile animalice, ne dezamageste lipsa crunta de control. Fara principii de viata, un barbat e neinteresant! Principiul placerii care tine cont de principiul realitatii, dublat de onestitate si negociere corecta a libertatilor fiecaruia intr-o relatie duc la interactiuni mult mai savuroase.
Creierul ramane cel mai erogen organ din dotarea fiecaruia. Domnilor, fara frica – marimile care surclaseaza orice zestre biologica sunt cele ale IQ-ului si ale sinceritatii.