Si totusi, unde ne sunt barbatii?

In vremurile sepia ale strabunicilor nostri, rolul barbatului era clar: stalp al familiei, patriarh incontestabil, responsabil pentru bunastarea tuturor. Inca mai e valabila, in sfaturile batranilor cand aud femeia alintandu-se cu cuvantul divort, vechea morala: nu te bate, aduce banii acasa, nu bea, tine-l mama! Astazi insa nu mai e suficient ca barbatul sa fi facut upgrade wireless la pestera, trebuie sa faca fata fricii de  castrare de catre femeie si sa nu dezvolte el insusi „penis envy” fata de femeie.

OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) a masurat in 2006 puterea politica si economica a femeilor in 162 de tari. Rezultatul a fost ca cu cat femeile sunt mai puternice, cu atat succesul economic al unei tari a fost mai mare. Modernitatea se confrunta cu o schimbare de roluri, sub deviza utopica a egalitatii, cursa in care femeia a pornit cu o frustrare milenara.

Si intrucat femeia si-a asumat atatea roluri, barbatul trebuie sa urmeze in a excela la toate capitolele: sot, prieten, tata, fiu, cetatean model. Sa nu mai vorbim ca nici amant corect nu stie sa fie, conceptul de „friends with benefits” fiind doar in beneficiul lui.

Barbatul zilelor noastre se afla astazi in  “mainassance”, o renastere a masculinitatii, criza istorica data de emanciparea femeii, astfel incat ea sa nu o aiba totusi mai mare decat a lui. Pentru ca nu femeile trebuiesc emasculate si nici barbatul efemenizat, ci fiecare sa-si slefuiasca zestrea darwiniana astfel incat in dormitor femeia sa poata fi pusa la locul ei, asa cum amandoi isi doresc in mod clasic.

1. Pierduti in noianul de optiuni, intr-o tara cu o traditie a frumusetii feminine, tentatia optiunilor fara numar face barbatul sa experimenteze din plin “paradoxul alegerii” . Concept dezvoltat de psihologul Barry Schwartz  cu privire la comportamentul economic al individului pus in fata a din ce in ce mai multe alegeri, acest lux modern  isi manifesta paradoxul si in gasirea unui partener.

Iluzia optiunilor face barbatul sa caute perfectiunea, si cum  hormonu’bate neuronu’, perfectiunea devine mai mult ca perfecta  cu fiecare noua indragostire. Dezvrajirea insa e si mai paradoxala. Toate zanele se transforma in Cruela, barbatul revenind de fiecare data cu ciuda la conceptia ca femeia e un rau necesar.

2. Teama de vulnerabilitate si de respingere sunt cultivate si amplificate constiincios de social media. In loc sa vorbeasca, iti trimit un mesaj, in loc sa te sune, te cauta pe whatsapp, in loc sa spuna cuvinte, trimite un emoticon, in loc sa-ti reproseze ceva, bate un apropos pe Facebook. Iar cand barbatii nu vorbesc, femeile stau sa speculeze la nesfarsit, se imbonavesc de scenarita si de barfa.

3. Caracterul se sculpteaza in interactiune. Si implica dezamagiri, esecuri, frustrare. Era moderna ofera insa paleative la un click distanta pentru alinarea oricarei cicatrici de pe orgoliul lor. Intra in scena  conceptul de instant gratification versus delayed gratification. Adica placere aici si acum versus atingerea unei placeri in viitor.

Cu alte cuvinte des-fraul este favorizat de accesibilitatea online la placeri de moment care-l fac sa se disciplineze in amanarea planurilor pe termen lung. Situri erotice, poker online, jocuri, forumuri si alte combinatii virtuale ii satisfac si apetitul pentru joaca si nevoia de placere. Ieftina, ca cea scumpa cere prea mult timp si sunt multe seriale de vazut pe net.

4. In era lui quickie, barbatul invata tehnici dubioase de seductie a femeii, tutoriale ieftine vandute de tot felul de coach si de escroci online, care te invata metode „garantate” in 10 minute despre cum sa penetrezi  increderea in sine a femeii.  Exploateaza vulnerabilitatile femeii prin atac la feminitatea si imaginea ei de sine prin comentarii condescendente, ii cuceresc mai intai prietenele pentru a-i zgandari orgoliul si alte adolescentisme puerile care dureaza fix cat isi revine femeia in simtiri. 10 minute.

5. Maturizarea barbatului este sabotata si de mamele prea grijulii, ele insele de cele mai multe ori victime ale fostei conceptii despre casatorie, cea in care femeia statea si inghitea orice, doar de dragul copiilor si a integrarii sociale.

Astfel ca aceste femei s-au intors catre copiii lor, facandu-le orice moft si orice reteta, astfel incat barbatul zilelor noastre se rasfata duminical printre fustele mamei, acolo unde sunt iubiti neconditionat si chiar incurajati sa ramana vesnic copii. Multe mame isi castreaza astfel copiii, dintr-o gelozie stupida, dintr-o lipsa de sens personala, dintr-o dragoste ce seamana mai mult a egoism.

6. Mitul imbogatirii peste noapte este o legenda urbana – glorificata insa din plin de mass media acestei tari aflata inca in adolescenta  jurnalismului. Ce folos ca istoria si DNA-ul arata ca nici o combinatie nu dureaza la nesfarsit si ca a dormi linistit  e o conditie a unui psihic sanatos.

Reveriile de preamarire sociala, de show off rutier si de statut monden cu masa saptamanala in cluburile de fite,  fac barbatul sa viseze la scurtaturi  magice catre imbogatire. Viata ca un Caritas insa nu functioneaza, nota de plata la final intrece orice asteptari.

7. Barbatul zilelor noastre a auzit macar titlul cartii ”Barbatii vin de pe Marte iar femeile de pe Venus”, ceea ce ii indreptateste la tot felul de matrapazlacuri conversationale cand vine vorba de a negocia in doi normalitatea sau nebunia relatiei lor.  Folosesc logica si puterea de argumentare – care la barbati e mai focusata decat la femeie care se pierde in detalii – pentru a lasa impresia ca au dreptate. Armele lor sunt insa atacul la persoana, vulgaritatea, santajul de orice fel – emotional, financiar, dominare fizica.

8. Mitul telepatiei  face parte din dogmatica religiei moderne a barbatului. Desi fug de poezie de teama castrarii lirice, au internalizat perfect versul lui  Nichita  -“Tu ai un fel de paradis al tau in care nu se spun cuvinte”.  Astfel incat ei iau cuvintele si le arunca in mare, pentru ca a spune “te iubesc”, “iarta-ma” sau “ajuta-ma” e blasfemie curata. Ei nu au probleme, ei nu au lacrimi, ei nu au vulnerabilitati…ei au un paradis al lor in care nu se spun cuvinte. Iar apoi e prea tarziu, cuvintele au timpul pentru a fi spuse, si mai ales crezute.

9. Isi doresc o femeie desteapta, dar doar daca ea nu-si foloseste inteligenta pentru a vedea asimetria piedestalului lui. Intra in competitie cu propria sa partenera,  pentru ca stabilitatea lui vine inca din conceptia patriarhala de dominare a femeii si nu din cea moderna de parteneriat.

Iar cand competitia de IQ-uri nu poate fi castigata, cota lui de piata va fi restabilita  prin investitia de credinta a unei noi femei. Cele doua femei pot coexista foarte bine in acelasi timp, pentru ca si femeia are problemele ei: transforma speranta in obsesie si  asteptarea in psihoza, desi ambele, si speranta si asteptarea ar trebui sa aiba un termen de expirare bine stabilit.

Toate cele spuse cad sub incidenta derizorie a generalizarii inerente cand vorbim de diferentele barbat-femeie. Exceptia cu totii o cautam, si in a-l gasi pe celalalt, si in a ne defini pe noi insine. Astfel ca un barbat de exceptie va fi gasit de o femeie de exceptie.

Una care isi asuma ca inteligenta emotionala a femeii este cea care o obliga sa fie ea mai intai schimbarea pe care i-o doreste lui. Ca ea va citi mai mult, ea se va intelege mai mult pe sine si aceste diferente, si ca atare ea va fi cea care trebuie sa tolereze mai mult. Nu fara numar, ci in parametrii decenti ai sperantei si ai asteptarii, facute fara critici isterice si reprosuri redundante. Singurul motivant real este dragostea pentru ceea ce este, atunci cand este si nu pentru ce ar putea fi.

Exemplul personal prin respectul fata de sine si comportament in congruenta cu principiile de viata declarate emfatic la inceput sunt singurele arme cu care poti castiga. Daca nu pe celalalt, macar cat sa nu te pierzi pe tine in cautare de dragoste si de relatie.

Femeia trebuie sa iasa de asemeni din asteptarea fatalista ca ceva sau cineva sa i se intample. Istoria a  inoculat  femeii aceasta atitudine pasiva, prin insasi regula sociala de a astepta sa fie ceruta de nevasta, de a astepta ca el sa o gaseasca, sa lupte cu toti admiratorii prezenti si fantomele trecutului ei.

E adevarat ca daca erectie nu e, nimic nu e, astfel ca degeaba cauta femeia barbatul daca chimia nu e acolo. Dar desi barbatul propune, in realitate femeia e cea care alege.

Relatiile care rezista furtunilor de idei sunt cele care au la baza o chimie foarte puternica si un IQ foarte similar. Atractia ne va face suficient de dependenti incat sa devenim mai toleranti, iar inteligenta va croi drum compromisului. Inteligenta ne va face sa spunem cuvinte, sa facem lucruri, pentru ca tot ce ne dorim este sa iesim din noi insine, de dragul altcuiva.

Certurile in relatiile in care lipseste unul din cei doi factori sunt similare unui tribunal: nu se ajunge la adevar ci se dau verdicte. Pentru ca minciuna are doua surori gemene: tabuul si frica.  Si barbatul si femeia trebuie sa-si confrunte tabuurile si frica – barbatii cu privire la masculinitate si vulnerabilitate, femeile cu privire la familie, sexualitate si…logica.

Mai bine sa ne certam decat sa ne despartim, dar doar cand cearta urmeaza regulile unei dezbateri logice si nu emotionale. Nu atac la persoana, ci atac la prejudecati. Dreptatea se negociaza in doi, pentru ca fiecare relatie are atat normalitatea cat si nebunia ei. Sa fim destepti impreuna, nu separat!